Moralia. Tradiţie, cultură şi postmodernitate. Cartea întâi
Autor: Ieromonah Teofan Mada Titlu: MORALIA. Tradiţie, cultură şi postmodernitate. Cartea întâi Anul apariţiei: 2009 Nr. de pagini: 297 pag. ISBN: 978-973-88513-2-0 Volumul de faţă prezintă teme adunate în ultimii ani de studii, conferinţe şi simpozioane susţinute în Israel, Germania, Anglia şi Grecia; sunt subiecte cu care am participat ca invitat sau sunt...
Mărturisiri. Timişoara-Heilbronn 1976-2003
Autor: Adelina von Kugler Fodorac Titlu: MĂRTURISIRI. Timişoara-Heilbronn 1976 – 2003 Anul apariţiei: 2009 Nr. de pagini: 193 pag. ISBN: 978-973-88513-9-9
Instancias de la nueva novela historica
Autor: Cecilia Policsek Titlu: INSTANCIAS DE LA NUEVA NOVELA HISTÓRICA Anul apariţiei: 2008 Nr. de pagini: 152 pag. ISBN: 978-973-88513-2-0 El propósito de este proyecto es considerar algunos aspectos de la novela de Abel Posse Los perros del paraíso (1983) dentro del marco más amplio de la así llamada “nueva novela histórica” latinoamericana....
Ideea europeană live. Europa la Radio
Autor: Cristian Ivaneş Titlu: IDEEA EUROPEANĂ LIVE. Europa la Radio Anul apariţiei: 2007 Nr. de pagini: 412 pag. ISBN: 978-973-88513-0-6 Prefaţă de Ovidiu Pecican O veche şi reuşită anecdotă spune că radioul nu va bate niciodată ziarul, fiindcă nu se poate împacheta nimic într-un aparat de radio. Dincolo de truismul şi umorul simpatic...
Rituri şi ritmuri solare. Obiceiuri legate de schimbarea anului in nord-vestul Transilvaniei
Cartea de faţă este la bază o teză de doctorat intitulată Obiceiuri legate de schimbarea anului în nord-vestul Transilvaniei, elaborată sub îndrumarea profesorului doctor Dumitru Pop. Ea îşi propune atât o cercetare, cât şi o investigaţie analitică asupra fenomenului colindatului, a ritualurilor şi obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou, a cetelor de feciori, precum şi...
Funcţia expresivă a coloraturii vocale
Autor: Ramona Eremia Titlu: FUNCŢIA EXPRESIVĂ A COLORATURII VOCALE Anul apariţiei: 2007 Nr. de pagini: 120 pag. ISBN: 973-86785-8-3 În abordarea cercetărilor ce au condus la elaborarea lucrării, am fost impulsionată de propria carieră, realizată în perimetrul unui repertoriu specific sopranelor de coloratură. Din această cauză, am fost ispitită să tratez problemele din...
Soprana de coloratură în trei ipostaze lirice: Lucia di Lammermoor, Rosina, Lully
Autor: Ramona Eremia Titlu: SOPRANA DE COLORATURĂ ÎN TREI IPOSTAZE LIRICE: LUCIA DI LAMMERMOOR, ROSINA, LULLY Anul apariţiei: 2007 Nr. de pagini: 95 pag. ISBN: 973-86785-9-0 În urma parcurgerii celor două secţiuni ale cercetării, în acest moment se impun unele observaţii cu privire la tehnica vocală a sopranelor de coloratură. Aceste observaţii...
Percuția solo – genuri, tehnici, interpretări
Prima lucrare analizată, Perpetuum mobile ... alla romena de Radu Bacalu, a cărei partitură este inclusă, nu întâmplător, în „Anexe”, are şi cea mai interesantă poveste. Compusă de doar câteva luni pentru autorul tezei şi legată de evenimentul mozartian al anului, piesa lui Radu Bacalu, absolvent al şcolii clujene de compoziţie, va fi interpretată în...
Dor de primăvară. Volum de versuri
Autor: Bogdan Curta Titlu: DOR DE PRIMĂVARĂ. Volum de versuri Anul apariţiei: 2006 Nr. de pagini: 80 pag. ISBN: 973-86785-5-2 Prefaţă de Ana Hompot
Kitsch-ul și influențele sale în cultura populară românească
În această epocă asistăm cu deznădejde la destructurarea atâtor practici rituale ancestrale, la schimbarea mentalităţii şi la părăsirea satelor, la înlăturarea a tot ceea ce a însemnat altădată universul rural, cu străvechile criterii care şi-au pierdut ascendenţa în ierarhia preferinţelor.
Din Tara Fagilor
Între cele două războaie mondiale, mai precis în 1931 – 1932, apare în satul Soloneţ, comuna Todireşti, judeţul Suceava, prin strădania cantorului bisericesc CONSTANTIN MILICI, revista de literatură şi folclor „ŢARA FAGILOR”. Ea îşi propunea să fie un factor de cultură în această zonă a Bucovinei.
Constantin Milici nu a ezitat în a face mari sacrificii,...
Trecerea prin metafora. Studiu de etnologie, poetică şi stilistică
Cultura populară merge în parte cu folclorul (să spunem cu cel urban) şi merge foarte bine cu etnologia. Continuumul cultură folk/cultură populară ar urma să înfăţişeze simbioza dintre cultura folk şi cea populară şi, mai precis, deprecierea unicităţii culturale în cultură fără origini şi cu valoare discutabilă.