Rituri şi ritmuri solare. Obiceiuri legate de schimbarea anului in nord-vestul Transilvaniei
Cartea de faţă este la bază o teză de doctorat intitulată Obiceiuri legate de schimbarea anului în nord-vestul Transilvaniei, elaborată sub îndrumarea profesorului doctor Dumitru Pop. Ea îşi propune atât o cercetare, cât şi o investigaţie analitică asupra fenomenului colindatului, a ritualurilor şi obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou, a cetelor de feciori, precum şi...
Kitsch-ul și influențele sale în cultura populară românească
În această epocă asistăm cu deznădejde la destructurarea atâtor practici rituale ancestrale, la schimbarea mentalităţii şi la părăsirea satelor, la înlăturarea a tot ceea ce a însemnat altădată universul rural, cu străvechile criterii care şi-au pierdut ascendenţa în ierarhia preferinţelor.
Din Tara Fagilor
Între cele două războaie mondiale, mai precis în 1931 – 1932, apare în satul Soloneţ, comuna Todireşti, judeţul Suceava, prin strădania cantorului bisericesc CONSTANTIN MILICI, revista de literatură şi folclor „ŢARA FAGILOR”. Ea îşi propunea să fie un factor de cultură în această zonă a Bucovinei.
Constantin Milici nu a ezitat în a face mari sacrificii,...
Trecerea prin metafora. Studiu de etnologie, poetică şi stilistică
Cultura populară merge în parte cu folclorul (să spunem cu cel urban) şi merge foarte bine cu etnologia. Continuumul cultură folk/cultură populară ar urma să înfăţişeze simbioza dintre cultura folk şi cea populară şi, mai precis, deprecierea unicităţii culturale în cultură fără origini şi cu valoare discutabilă.
Atitudini etimologice. Dicţionar etimologic de cuvinte vechi
Lucrarea de faţă ilustrează dinamica lexicului limbii române şi în speţă a limbii literare pe parcursul sutelor de ani. Constatăm că unii termeni au dispărut, alţii şi-au schimbat sensul, mulţi s-au păstrat doar în subdialecte şi foarte puţini au intrat în circuitul limbii cu sensul lor primar.
Limba s-a îmbogăţit cu noi termeni preluaţi, aşa cum...
Dorul fara obiect. Studii de etnologie
„Dorinţa de nemurire se manifestă sub diferite forme în folclorul multor popoare ca o aspiraţie general umană. In folclorul românesc motivul îşi are vechi rădăcini. Înaintea basmului Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte au existat alte spuse, motivul germinând latent în spiritul popular colectiv ca deziderat, ca satisfacţie absolută, ca recompensă ultimă sau...
