JUAN JOSÉ SAER (Serodino, Santa Fe, 1937 – Paris, 2005) – Scriitor argentinian considerat a fi unul dintre cei mai valoroşi scriitori de limbă spaniolă ai ultimelor decenii. A pledat împotriva tendinţei de asociere a literaturii latino-americane cu aşa-numitul „realism magic”, reprezentat de figuri literare canonice precum Julio Cortázar, Gabriel García Márquez, Mario Vargas Llosa, pentru a susţine ideea interpretării literaturii latino-americane dintr-o perspectivă amplă, universală, eliberată de clişee regionaliste, o „literatură fără atribute” care se constituie într-o meditaţie asupra limbajului, a capacităţii sale de a reda realul şi suferinţa, care este în acelaşi timp şi o afirmare a forţei sale expresive. A predat la „Universidad Nacional del Litoral”. După 1968 s-a stabilit în Franţa, unde a predat literatură şi film la Universitatea din Rennes. Opera sa narativă cuprinde cinci volume de povestiri: En la zona (1960), Palo y hueso (1965), Unidad de lugar (1967), La mayor (1976), Lugar (2000) şi doisprezece romane: Responso (1964), La vuelta completa (1966), Cicatrices (1969), El limonero real (1974), Nadie nada nunca (1980), El entenado (1983), Glosa (1985), La ocasión (1986), Lo imborrable (1992), La pesquisa (1994), Las nubes (1997), La grande (2005). Este autorul a trei opere eseistice: El río sin orillas (1991), El concepto de ficción (1997), La narración-objeto (1999) şi a unui volum de poezii: El arte de narrar (1977). A tradus în spaniolă din Nathalie Sarraute, iar operele sale au fost traduse în franceză, engleză, germană, italiană, olandeză, portugheză, norvegiană, suedeză, greacă, ebraică, cehă, română.