Autor: Gheorghe I. Bodea

Titlu: ÎNVEŞNICIREA lui Octavian Goga la Ciucea. Volum documentar

Anul apariţiei: 2010

Nr. de pagini: 550 pag.

ISBN: 978-606-92208-9-4

 

Brâncuşi a vrut să sculpteze mausoleul lui Goga

 

“I-a fost dat Veturiei ca după moartea lui Octavian Goga să fie mistuită, încă aproape patru decenii, de focul sacru atotdevorator al înălţării – prin truda sufletului, a minţii, a mâinilor, cu mistria zidarului – lăcaşului veşnic închinat Poeziei şi Poetului. Va fi o luptă şi o zbatere, o muncă şi o cerbicioasă încleştare cu toate piedicile, greutăţile, vicisitudinile vremurilor, răutatea semenilor pentru izbăvirea ideii de închinare a sufletului în Mausoleul Iubirii.

(…) În vara anului 1979 Mausoleul iubirii de la Ciucea se desăvârşise. Lângă Octavian Goga a fost aşezată şi Veturia. Din acest moment Ciucea a devenit o ctitorie a Poeziei, precum Ipoteştii, Mirceştii, Lancrămul, Mărţişorul.

Mausoleul de la Ciucea fi-va de-a pururi lumina ce va fixa în conştiinţe locul unde s-au trecut pe răboj dragostea şi bucuria, creaţia şi decepţia, visele, dorinţele şi suferinţele cele din urmă ale Poetului pătimirii noastre, Octavian Goga.”

Acest volum a fost născut ca o urmare firească a strădaniilor mele de peste un sfert de veac pentru realizarea a zece volume consacrate lui Octavian Goga, fiinţă singulară în istoria României din prima jumătate a secolului XX, hotărâtoare pentru formarea statului român unitar al României Mari.

La această trudnică şi îndelungată operă a întregii românimi, Octavian Goga, poetul pătimirii noastre, şi-a adus ofranda. Întreaga sa operă literară – poet, scriitor, temut gazetar, traducător, dramaturg – dar şi profilul său de luptător pentru unitatea neamului în Transilvania, dar şi la Budapesta, Berlin, Paris, apoi la Bucureşti, Iaşi şi iarăşi în capitala Franţei, unde se află în serviciu comandat în momentul Adunării de la Alba Iulia, îl popularizează în vârtejul vieţii politice româneşti de după 1918, în zbaterile căruia se remarcă precum o rara avis, prin talentul său de tribun al ideii unităţii naţionale, de la actul Unirii la cel al apărării existenţei României Mari; de la versurile mobilizatoare, programatice dinainte de 1918 la prim-ministeriatul din decembrie 1937 – februarie 1938.

Vezi articolul despre acest volum din “Romania libera” scris de către domnul Virgil Lazar.